Povestea unui atlas de buzunar din 1564, expus la Muzeul Național al Unirii

Apărut la Zurich în urmă cu 457 de ani, ajuns într-un anticariat din Noua Zeelandă, cumpărat recent și expus la Alba Iulia, la Muzeul Național al Unirii. Așa ar putea fi sintetizată povestea unei cărți rare care ne prezintă lumea din vremea marilor descoperiri geografice.

Lucrarea expusă la Muzeul din Alba Iulia se numește „Rudimentorum cosmographicorum Ioan. Honteri Coronensis libri III“ și a apărut la Zurich, în 1564.

Atlasul de buzunar a fost cumpărat recent dintr-un anticariat din Noua Zeelandă,  de către reprezentanții Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Până la momentul achiziției, mai erau cunoscute în lume doar 15 exemplare ale cărții.

Atlas complet, cu text și hărți

Autorul, umanistul transilvănean Johannes Honterus, este considerat de specialiști un deschizător de drumuri în ceea ce privește cartea ilustrată.

Exemplarul expus la Muzeul Unirii este complet, bine conservat și are 30 de file cu text nenumerotate, respectiv 14  file cu hărți.

Atlasul de mici dimensiuni, 15X9,5 cm, prezintă diverse zone ale lumii cunoscute la acea vreme.

Este rezultatul curiozităţii umane, rezultată în special în urma marilor descoperiri geografice de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, când toată lumea voia să ştie cum arată noile continente”,

Florin Bogdan, muzeograf la Muzeul Național la Unirii  

Printre orașele menționate pe una dintre hărți se numără Oradea, Brașovul, Sibiul.

Atlasul a circulat prin spații, medii vorbitoare de limbă greacă, dar și engleză.

„Lucrarea are foarte puţine însemnări manuscrise, însă se ştie sigur că, undeva în secolul al XVIII-lea, ea se afla într-un mediu cunoscător de limbă greacă, pentru că are un fragment de notă manuscrisă în limba greacă, «mutilată, din păcate, cu ocazia relegării volumului», în secolul al XIX-lea.

De asemenea, foarte probabil în secolul al XIX-lea, ea a circulat într-un mediu vorbitor de limbă engleză, pentru că are şi o însemnare în limba engleză care aminteşte de descoperirea Americii de către Cristofor Columb în anul 1492“, susține Florin Bogdan.

Exponatul poate fi văzut la Muzeul Național al Unirii, pe parcursul lunii aprilie.

Despre Johannes Honterus

S-a născut într-o familie înstărită din Brașov și a studiat la Viena.

Ulterior, figurează în corpul profesoral al Universității din Cracovia, în Polonia. Aici tipărește primele lucrări, inclusiv prima ediție a atlasului aflat în discuție.

Mai târziu, a fost atras de spațiul elvețian, unde se dezvolta și propaga reforma religiasă. Tot aici a învățat arta tiparului și a gravurii.  Honterus a tipărit în acest spațiu și prima hartă a Transilvaniei, o piesă rară în zilele noastre.

După ce a revenit la Brașov, umanistul a ocupat diverse funcții publice în oraș. Dar principalele sale preocupări au fost cele de dezvoltare și reformare a învățământului.

Pe lângă faptul că a adus meșteșugul tiparului la Brașov, Honterus a  înființat aici și o moară de hârtie, care producea material atât pentru tiparnițele din Transilvania, cât și pentru cancelariile domnești din Țara Românească.

Honterus a fost și unul dintre promotorii reformei religioase în Transilvania, iar Brașovul a fost printre primele orașe care au aderat la reformă.

Sursa imaginilor și a informațiilor: Muzeul Național al Unirii

Sistem interactiv cu „plimbări“ virtuale, la Muzeul Principia

Muzeul Principia din Alba Iulia figurează pe lista obiectivelor aflate pe Ruta culturală a  împăraților romani care vor fi puse în valoare cu ajutorul tehnologiei.

Demersul este posibil prin proiectul „Conectarea rutelor romane istorice din regiunea Dunării“ (ConnectIng hiSTorical Danube rEgions Roman routes)-acronim ISTER, în care Primăria Alba Iulia are calitatea de partener.

Rezultatul central al proiectului pentru Alba Iulia se va concretiza în realizarea și punerea în funcțiune a unui ansamblu interactiv, în interiorul Muzeului Principia. Soluția va permite vizitatorilor să descopere, într-un mod interactiv, zestrea romană de excepție a orașului Alba Iulia, dar și să intre în atmosfera anticului Apulum (denumirea latină a orașului Alba Iulia).

Ansamblul interactiv va permite localnicilor și turiștilor să descopere, într-un mod interactiv, secvențe importante petrecute pe aceste meleaguri, în urmă cu aproape două milenii.

Muzeul roman „Principia“

Interiorul Muzeului „Principia“/Foto: Ania Ciolacu

Punctăm câteva dintre opțiunile pe care le vor avea la îndemână vizitatorii muzeului: „plimbări“ virtuale de la Apulum la Roma sau în alte spații geografice importante ale vremii; vizualizare galerii cu  imagini după piese de epocă romană descoperite la Alba Iulia; descifrarea mesajelor unor inscripții descoperite la Alba Iulia; cunoașterea unor aspecte importante din vremea staționării la Apulum a Legiunii a XIII-a Gemina, singura legiune care a staționat pe teritoriul Daciei pe toată perioada ocupației romane etc.

„Proiectul ISTER este încă o dovadă a preocupărilor constante ale echipei Primăriei de a avea un dialog tot mai consistent al prezentului cu trecutul, iar prin inițiative cum este cea de față și cu viitorul.  Ansamblul interactiv care va fi pus în funcțiune în interiorul muzeului va provoca localnicii și turiștii să (re)descopere într-un mod interactiv povestea vechimii  europene a orașului Alba Iulia, începând cu civilizația romană care a avut aici un loc important. Este unul dintre proiectele care valorifică patrimoniul cultural de excepție al orașului, care se cere redescoperit și repovestit localnicilor, dar și turiștilor români și străini“, apreciază Gabriel Pleșa, primarul Municipiului Alba Iulia.

Contextul proiectului

Prin scopul său, ISTER abordează dimensiunea teritorială a rutelor romane în zona Dunării, ca element transnațional continuu care trece granițele statelor dunărene și oferă multiple oportunități pentru schimburi și dezvoltare în comun.

Principalul obiectiv al proiectului este redescoperirea și revitalizarea rețelei străvechi de drumuri romane de-a lungul Dunării, ca factor esențial pentru promovarea dezvoltării teritoriale bazate pe valorificarea durabilă a patrimoniului cultural și natural(în special, pe rutele romane).Proiectul „Conectarea rutelor romane istorice din regiunea Dunării“ (ConnectIng hiSTorical Danube rEgions Roman routes) – acronim ISTER este finanţat prin Programul transnațional al Dunării-Interreg, Obiectiv Specific 2.2 – Promovarea utilizării durabile a patrimoniului natural și cultural, și al resurselor. Primăria Alba Iulia are calitatea de partener, alături de organizații din țările riverane Dunării.

Perioada de derulare a proiectului: până la 31.12.2022.

Suma nerambursabilă atrasă de Primărie prin acest proiect: 646.310 lei.

Contribuția Primăriei este de 2%: 13.190 lei.

Valoarea totală a bugetului alocat prin proiect Primăriei Alba Iulia: 659.500 lei

Detalii despre proiectul ISTER: http://www.interreg-danube.eu/approved-projects/ister

Despre Muzeul Principia

În Muzeul roman „Principia“este  valorificată o parte a clădirii în care și-a avut sediul comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina, singura legiune care a staționat în Dacia pe toată perioada ocupației romane. Zona interioară păstrează în situ urme importante ale clădirii de acum 1800 de ani.

VIDEO Cum este reconstituită virtual povestea anticului Apulum, pe clădirea muzeului Principia

„Ave Hospes! Eu sunt Împăratul Caracalla, iubit de soldați și temut de dușmani! Mă bucur să văd că sunt la fel de popular aici şi după aproape 2.000 de ani“.

Este doar unul dintre mesajele virtuale cu care vor fi întâmpinați, de astăzi,  vizitatorii Muzeului Principia, Interacțiunile virtuale sunt posibile printr-un sistem de realitate augmentată(AR), primul de acest fel realizat și pus în funcțiune la Alba Iulia.

Punerea în practică a inițiativei Primăriei Alba Iulia este posibilă prin proiectul „Personaje antice în dialoguri virtuale cu vizitatorii Muzeului Principia“, cofinanţat de Administrația Fondului Cultural Național(AFCN).

Avantajele sistemului

Soluția smart ne va permite să exploatăm, într-un mod interactiv, zestrea  romană a orașului Alba Iulia, dar şi să facem „saltul“ din Antichitate în era tehnologiilor smart și invers.

Dialogurile virtuale cu personaje care au activat în anticul Apulum(n.a. denumirea latină a orașului Alba Iulia) se derulează sub forma unor secvențe video ce sunt proiectate pe un display interactiv montat pe unul dintre pereții de sticlă exteriori ai muzeului roman Principia. Responsabilă de dirijarea dialogurilor virtuale este o aplicație dedicată.


Mesajele virtuale ne ajută să intrăm în atmosfera anticului Apulum, dar și să reconstituim aspecte civile și militare legate de: vizita împăratului Marcus Aurelius Severus Antoninus, supranumit Caracalla; ridicarea zidului de piatră al castrului de la Apulum; promovarea  în funcții civile și militare; paza castrului; munca în atelierele de ceramică și cărămidă; luptele de gladiatori; viața unor campioni la lupte individuale, precum Caius Iulius Iustus, un fel de Spartacus al Legiunii a 13-a Gemina și un foarte bun mentor pentru tinerii recruți etc.

Secvențele video se declanșează de îndată ce este detectată prezența vizitatorilor la câțiva metri de peretele de sticlă al muzeului, pe care este montat display-ul interactiv.

În total, sunt 115 secvențe video: de interacțiune și stand by. În prima categorie intră cele în care personajele dialoghează în trei registre vizuale. Cele de stand by rulează pe ecran până în momentul detectării prezenței vizitatorilor.

Programul de funcționare al sistemului AR  va fi personalizat, în funcție de anotimp. In sezonul rece, spre exemplu, secvențele video vor rula în intervalul orar: 08.00-22.00.

În realizarea secvențelor video au fost implicați reenactori din Garda Apulum, trupa ce reconstituie atmosfera anticului Apulum.

Amintim câteva dintre elementele infrastructurii sistemului de realitate augmentată: proiector laser special,  aplicație software dedicată, controler procesare, camera video, display interactiv,  dispozitive de detecție etc.

Suma nerambursabilă atrasă de Primăria Alba Iulia prin proiectul „Personaje antice în dialoguri virtuale cu vizitatorii Muzeului Principia“, cofinantat de Administrația Fondului Cultural Național(AFCN), este de 85.000 lei, iar valoarea totală a proiectului este de 125.000 lei.

Despre Muzeul Principia

Amplasat în Piața Cetății, muzeul Principia este locul în care este valorificată turistic o parte din clădirea Principiei castrului roman de la Apulum. Aici și-a avut sediul comandamentul Legiunii a XIII-a Gemina, singura legiune care a staționat pe teritoriul Daciei pe toată perioada ocupației romane. Muzeul este unul dintre locurile în care localnicii și turiștii pot afla povestea castrului ridicat de romani la Apulum. Anul trecut, a fost vizitat de aproape 13.000 de persoane.

Spot Sistem Realitate Augmentată Muzeul Principia

Interacțiunile virtuale sunt posibile printr-un sistem de realitate augmentată(AR), primul de acest fel realizat și pus în funcțiune la Alba Iulia.

Punerea în practică a inițiativei Primăriei Alba Iulia este posibilă prin proiectul „Personaje antice în dialoguri virtuale cu vizitatorii Muzeului Principia“, cofinantat de Administrația Fondului Cultural Național(AFCN).

Sistemul AR va fi realizat, montat și pus în funcțiune până cel târziu în 15 noiembrie 2020, data de finalizare a proiectului menționat.

Care sunt avantajele sistemului?

Soluția smart ne va permite să exploatăm, într-un mod interactiv, zestrea  romană a orașului Alba Iulia, dar si sa facem „saltul“ din Antichitate în era tehnologiilor smart și invers.

Suma nerambursabilă atrasă de Primăria Alba Iulia prin acest proiect este de 85.000 lei, iar valoarea totală a proiectului este de 125.000 lei.

Palatul Principilor își recapătă strălucirea de odinioară. Stadiul lucrărilor

Lucrările de restaurare, consolidare, conservare și valorificare durabilă a corpului principal al Palatului Principilor sunt în derulare atât la interior, cât și la exterior. 

Potrivit datelor furnizate de constructor, SC EURAS SRL, ultimele lucrări finalizate sunt cele pentru planșeele de lemn peste parter și etaj;  cele la nivelul podului,  inclusiv tratamentele de biocidare și ignifugare; desfacerile umpluturilor bolților peste parter, fapt care permis determinarea cotei de calcare la etaj și executarea umpluturilor peste toate bolțile peste parter.

Tot în procent de 100% sunt realizate și desfacerile umpluturilor de la subsol, precum și umpluturile peste bolțile subsolului.

În derulare sunt lucrările la instalațiile termice, electrice și sanitare, precum și la tencuielile interioare și exterioare.

De asemenea, continuă restaurarea componentelor artistice, dar și cercetarea arheologică preventivă pentru realizarea spatiului tehnic conex subteran.

Stadiul fizic al lucrărilor realizate până acum este de  52%.

PALATUL PRINCIPILOR-vedere aeriană/Foto: Lucian Craiu

Conform contractului, constructorul și-a asumat finalizarea lucrărilor până la 30 iunie 2021.

Ce se face prin proiect

În acord cu statutul său, cu valențe naționale și europene, în corpul principal al Palatului Principilor se dorește, în primul rând, amenajarea unui Muzeu dedicat Principatului Transilvaniei. Se vor avea în vedere atât  etapele de construcție a clădirii, cât și picturile valoroase din epoci diferite care pot fi conservate in situ.

Funcțiunile propuse prin proiect sunt culturale și turistice și sunt considerate de specialiști potrivite atât pentru clădire ca monument istoric, cât și pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști.

Pe termen lung, proiectul va aduce un plus de valoare pe toate planurile, de la serviciile culturale, comerciale, de turism, alimentaţie publică, în plan local, și ulterior la dezvoltarea economică şi culturală pe plan judeţean, regional şi naţional.

Despre Palatul Principilor

Edificiul are, ca multe alte monumente din Cetatea Alba Iulia, o istorie îndelungată, legată de personalități și evenimente marcante din istoria Transilvaniei și chiar a Europei. Palatul din zilele noastre reprezintă aproximativ 2/3 din ceea ce a fost în epoca premodernă, când era reședința principilor Transilvaniei. Chiar și astfel segmentat, Alba Iulia are în acest ansamblu un monument unic în Transilvania, care a constituit un model pentru clădirile Renașterii târzii ale provinciei.

Proiectul „Conservarea, restaurarea și valorificarea durabilă a Ansamblului Palatului Principilor din Alba Iulia –Centru Expozițional Corp Principal E“ este finanțat prin Programul Operațional Regional 2014-2020. Programul este implementat la nivel național de către Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, în calitate de Autoritate de Management, iar la nivel regional de către ADR Centru, organism intermediar al programului ce monitorizează implementarea acestui proiect.

Parteneri în proiect: Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Durata de implementare a proiectului: până la sfârșitul lunii octombrie 2021.

Credite foto: Lucian Craiu

Zeița Venus de la Apulum. Povestea statuetei descoperită într-o fostă casă de lux

Staueta din bronz a zeiței frumuseții și a dragostei este expusă la Muzeul Naţional al Unirii din Cetatea Alba Iulia. Opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi.

 Piesa a fost descoperită în toamna anului 2019 într-o casă romană din așezarea civilă a castrului Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum(n.a. denumirea latină a oraşului Alba Iulia), în cursul unei cercetări arheologice preventive.

Ne referim la  zona rezidențială a orașului roman unde o familie înstărită și influentă, probabil cea a unui oficial local, și-a construit o luxoasă casă de tip domus. Era locuința particulară romană situată în mediul urban, cu plan rectangular și numeroase încăperi cu destinație specială pentru folosința membrilor familiei.

Ipostaza Afroditei din Knidos

Aici a fost amenajat un mic loc de cult (lararium) în care se afla statueta din bronz a zeiței frumuseții și a dragostei, care reproduce ipostaza Afroditei din Knidos. Statuia de cult a Afroditei din Knidos a reprezentat primul nud feminin monumental din arta clasică, fiind realizată din marmură de Paros de către faimosul sculptor atenian Praxiteles în sec. IV a.Chr. 

Dr. Anca Timofan, arheolog Muzeul Național al Unirii Alba Iulia

Renumită pentru frumusețea ei, opera a fost concepută pentru a putea fi admirată din orice unghi. Această statuie a zeiței frumuseții a stabilit un canon în reprezentarea nudului feminin și a inspirat mai multe variante. Chiar dacă originalul nu a supraviețuit, tipul iconografic a fost reluat de numeroase copii romane din marmură, bronz sau teracotă.

Nuditatea zeiței semnifica nașterea ei divină din mare, dar și rolul ei sacru la Knidos ca Afrodita Euploia, ocrotitoarea navigatorilor.

Zeița are capul întors ușor spre dreapta, privește înainte, are nasul lung și drept iar gura este mică, întredeschisă. Părul bogat este pieptănat cu cărare la mijloc, două rulouri încadrând fața, acoperind urechile și mascând marginile diademei în formă de semilună. La ceafă părul este strâns în coc. Două șuvițe cârlionțate cad de o parte și de cealaltă a gâtului, până la umeri. Corpul este al unei femei tinere, cu abdomenul și fesele rotunjite, sânii sunt mici, iar ombilicul este marcat printr-o incizie. Greutatea corpului se sprijină pe piciorul drept întins, stângul fiind îndoit din genunchi (contrapposto).

Statueta are înălțimea de 13,3 cm și este datată în a doua jumătate a sec. II – sec. III p.Chr.

Statueta Zeitei Venus de la Apulum

După descoperire, a ajuns la Muzeul Naţional al Unirii.  A fost restaurată de Dan Anghel, fiind apoi scanată și digitizată 3D de Călin Suteu.

Până o vedeţi pe viu la Muzeu, aveţi ocazia să o descoperiţi  în cadrul Colecției Virtuale a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, pe platforma Sketchfab / https://skfb.ly/6RCF6.

Piesa este expusă cu ocazia redeschiderii pentru public a Muzeului.

În ce condiţii se poate vizita instituţia de cultură după ieşirea din starea de urgenţă, cauzată de pandemia COVID-19?Aflaţi răspunsuri aici:

Programul de vizitare:

Marți–Duminică, interval orar: 10.00 – 17.00 / ultimul bilet vândut este la ora 16.30;

Intrarea: 10 lei pentru un adulţi,  2,5 lei pentru elevi,  5 lei studenți și seniori 65+. Plata se face numai în  numerar (lei).

 

De ce “Ora de istorie”?

N Iorga (2)Marele istoric Nicolae Iorga spunea:

 „Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”

 Eu ca și ghid de turism, pasionat de istorie, nu ma pot abține sa nu va dezvălui măcar o parte din bogata istorie a meleagurilor în care avem bucuria sa trăim și, sincer, cred ca orașul nostru este binecuvântat  cu  asa istorie.

istoria-patriei-manual Începând cu săptămâna aceasta, în fiecare săptămână , o sa încerc sa va dezvălui  câte o pagina de istorie prin intermediul “Orei de istorie”.

De ce “Ora de istorie?” Ora de istorie pentru ca într-un articol scurt o sa cuprindem perioade de timp foarte largi  și ne oprim doar asupra celor mai interesante momente pe care încercăm sa le și reținem. Ele vor fi tratate pe înțelesul tuturor, într-un limbaj comun, și speram sa atragă cât mai multi cititori.

 Nu pretind a fi un atotștiutor a tot ceea ce s-a întâmplat pe aceste meleaguri și personal cred ca nici istoricii cei mai de seama nu pot sa știe foarte exact  tot, dar din cât știu as vrea sa va împărtășesc și dumneavoastră și  acolo unde credeți ca greșesc, vă rog nu ezitați sa va expuneți părerea.

 Așadar, dragi prieteni, iubitori de istorie, vinerea viitoare va aștept la prima ora de istorie: “Primele urme de viata pe valea Mureșului”

                                                                                                                              Dan Chindriș – Ghid autorizat

ro Romanian
en Englishfr Frenchit Italianro Romanianes Spanish