Povestea unui atlas de buzunar din 1564, expus la Muzeul Național al Unirii

Apărut la Zurich în urmă cu 457 de ani, ajuns într-un anticariat din Noua Zeelandă, cumpărat recent și expus la Alba Iulia, la Muzeul Național al Unirii. Așa ar putea fi sintetizată povestea unei cărți rare care ne prezintă lumea din vremea marilor descoperiri geografice.

Lucrarea expusă la Muzeul din Alba Iulia se numește „Rudimentorum cosmographicorum Ioan. Honteri Coronensis libri III“ și a apărut la Zurich, în 1564.

Atlasul de buzunar a fost cumpărat recent dintr-un anticariat din Noua Zeelandă,  de către reprezentanții Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Până la momentul achiziției, mai erau cunoscute în lume doar 15 exemplare ale cărții.

Atlas complet, cu text și hărți

Autorul, umanistul transilvănean Johannes Honterus, este considerat de specialiști un deschizător de drumuri în ceea ce privește cartea ilustrată.

Exemplarul expus la Muzeul Unirii este complet, bine conservat și are 30 de file cu text nenumerotate, respectiv 14  file cu hărți.

Atlasul de mici dimensiuni, 15X9,5 cm, prezintă diverse zone ale lumii cunoscute la acea vreme.

Este rezultatul curiozităţii umane, rezultată în special în urma marilor descoperiri geografice de la sfârşitul secolului al XV-lea şi începutul secolului al XVI-lea, când toată lumea voia să ştie cum arată noile continente”,

Florin Bogdan, muzeograf la Muzeul Național la Unirii  

Printre orașele menționate pe una dintre hărți se numără Oradea, Brașovul, Sibiul.

Atlasul a circulat prin spații, medii vorbitoare de limbă greacă, dar și engleză.

„Lucrarea are foarte puţine însemnări manuscrise, însă se ştie sigur că, undeva în secolul al XVIII-lea, ea se afla într-un mediu cunoscător de limbă greacă, pentru că are un fragment de notă manuscrisă în limba greacă, «mutilată, din păcate, cu ocazia relegării volumului», în secolul al XIX-lea.

De asemenea, foarte probabil în secolul al XIX-lea, ea a circulat într-un mediu vorbitor de limbă engleză, pentru că are şi o însemnare în limba engleză care aminteşte de descoperirea Americii de către Cristofor Columb în anul 1492“, susține Florin Bogdan.

Exponatul poate fi văzut la Muzeul Național al Unirii, pe parcursul lunii aprilie.

Despre Johannes Honterus

S-a născut într-o familie înstărită din Brașov și a studiat la Viena.

Ulterior, figurează în corpul profesoral al Universității din Cracovia, în Polonia. Aici tipărește primele lucrări, inclusiv prima ediție a atlasului aflat în discuție.

Mai târziu, a fost atras de spațiul elvețian, unde se dezvolta și propaga reforma religiasă. Tot aici a învățat arta tiparului și a gravurii.  Honterus a tipărit în acest spațiu și prima hartă a Transilvaniei, o piesă rară în zilele noastre.

După ce a revenit la Brașov, umanistul a ocupat diverse funcții publice în oraș. Dar principalele sale preocupări au fost cele de dezvoltare și reformare a învățământului.

Pe lângă faptul că a adus meșteșugul tiparului la Brașov, Honterus a  înființat aici și o moară de hârtie, care producea material atât pentru tiparnițele din Transilvania, cât și pentru cancelariile domnești din Țara Românească.

Honterus a fost și unul dintre promotorii reformei religioase în Transilvania, iar Brașovul a fost printre primele orașe care au aderat la reformă.

Sursa imaginilor și a informațiilor: Muzeul Național al Unirii