Vizita cu ghid în Cetatea Alba Carolina
Respectând condițiile impuse de respectarea normelor sanitare în vigoare puteți descoperi împreună cu un ghid o parte din istoria milenara a vechiului Apulum. Este absolut necesara programarea!
Respectând condițiile impuse de respectarea normelor sanitare în vigoare puteți descoperi împreună cu un ghid o parte din istoria milenara a vechiului Apulum. Este absolut necesara programarea!
În 1541 principele Ioan Sigismund Zapolya în vârstă de numai un an era înlăturat de la tron de către Soliman Magnificul care a numit în locul lui (pana la majoratul principelui) pe episcopul Oradei George Martinuzzi. Principatul Transilvaniei devenea autonom în condițiile plătirii unui „munus honorarium” (tribut) în valoare de aproximativ 10.000 de ducați către Poartă.
Principatul Transilvaniei nu includea si Banatul care era de mai multă vreme sub ocupație otomană, dar în condițiile suzeranității otomane a reușit să încheie mai multe tratate pe poziții de egalitate cu alte ţări mai ales în perioada războiului de 30 de ani.
În perioada lui Mihai Viteazul, unirea înfăptuită de acesta nu a reușit să unifice pe deplin cele trei ţări române, acest lucru fiind un proces de durată care nu a putut să fie aplicat intern în contextul luptelor frecvente.
În 1685 trupele austriece ocupă Transilvania care, din 1691 intră sub puterea Habsburgică recunoscută oficial din 1699 când în urma tratatului de la Karlowitz, Imperiul Otoman cedează Imperiului Habsburgic, mai multe teritorii din Transilvania.
Cei 150 de ani în care Transilvania a fost un Principat autonom au fost un moment important în istoria acestor meleaguri mai ales pentru faptul că în această perioadă Mihai Viteazul a reușit sa împlinească, pentru o scurtă perioadă de timp, visul românilor de a trăi uniți.
Mihai Viteazul – personalitate marcanta în istoria neamului romanesc, înfăptuitor al idealului unității naționale.
După mai bine de 400 de ani spiritul lui Mihai Viteazul a fost înviat de un grup de elevi ai Școlilor Gimnaziale din Comuna Ogrezeni județul Giurgiu care cu ajutorul Primăriei Ogrezeni și al unor sponsori au organizat excursia cu tema istorica-cultural-educativa: Mihai Viteazul – personalitate marcanta în istoria neamului romanesc, înfăptuitor al idealului unității naționale. Împreună cu ghidul de turism Chindriș Claudiu Daniel ( Guide Alba) au parcurs un traseu cu o durata de 8 zile în care au pășit pe urmele marelui voievod în Tara Românească, Moldova și Transilvania. Sentimentele patriotice și dragostea de neam și țară au fost insuflate acestor tineri trecând în revista evenimentele care au dus la constituirea Statului National Unitar și Independent de ale cărui prerogative ne bucuram astăzi cu toții.
Drapelul romanesc și drapelul cu chipul lui Mihai Viteazul au fost purtate de acești tineri de-a lungul unui traseu care s-a întins atât pe orizontala cât și pe verticala, grupul dovedindu-se unul exemplar atât prin disciplina cât și prin curaj. Cotele maxime ale excursiei au fost 2291 la Crucea de pe Caraiman unde a fost arborat de asemenea drapelul tarii, respectiv Salina Praid 110 m adâncime sau Salina Turda 120 m adâncime. Drapelul tarii și cel al lui Mihai Viteazul a fost purtat de la Curtea Domneasca de la Târgoviște, la Mănăstirea Dealu și apoi pe culmile înalte ala Munților Bucegi și ale Vârfului Caraiman.
Sfinxul și Babele sau colorat viu în culorile drapelului care a ajuns apoi și în secuime. Tinerii au fost primiți cu căldură și prietenie iar experiențele trăite vor fi greu de uitat.
Căruțele au transportat acești tineri la casa unui meșter olar care cuprins de emoția momentului și de bucuria întâlnirii ar fi vrut sa rămânem la el pentru ai deveni ucenici. Lutul prindea parca viata în mâinile sale iar bucuria întâlnirii cu noi a fost una extrem de sincera chiar dacă cuvintele românești ii veneau mai greu.
La casa unui meșteșugar cu iasca experiența s-a repetat. O bătrânica țesătoare, cu parul alb și cu povara anilor pe umeri ne-a mărturisit cu emoție ca ii era dor sa mai audă și sa mai vorbească românește. Concluzia desprinsa în experiența acelei zile a fost aceea ca oamenii aceștia simplii, indiferent ca sunt secui, sași sau romani nu doresc altceva decât sa traiască în pace și armonie.
In zilele următoare traversarea pasului Bicaz la picior a fost o provocare dar tricolorul a fost purtat și aici unind simbolic încă o data Moldova și Transilvania pentru ca mai apoi provocarea sa fie lansata și la Cheile Turzii.
Ziua 5 a avut misiunea cea mai grea și mai încărcată emoțional. Drapelul lui Mihai, adus de la Mănăstirea Dealul a fost depus la mormântul sau de la Mănăstirea Mihai Voda de la Turda reunind simbolic capul și trupul marelui voievod. A avut loc și depunerea unei coroane de flori din partea Primăriei Ogrezeni (domnul primar al comunei Ogrezeni domnul Jean Jipa Copii au intonat imnul de stat și “Duhul lui Iancu” cântece care au răsunat pe tot parcursul excursiei.
In a doua parte a zilei Salina Turda a făcut ca aceste cântece sa răsune și mai tare pentru ca mai apoi drumul nostru sa continuie către Orașul Unirii. Popasul în vechea Cetate a Aiudului și mai apoi la Santimbru ne-au dat oportunitatea de a ne îndrepta pașii și către leagănul romanității, orașul Blaj. Teiul lui Eminescu, Crucea lui Avram Iancu, Catedrala Greco-Catolica ( locul în care s-a născut imnul României), Stejarul lui Avram Iancu și Câmpia Libertății au tresărit la auzul Imnului National care a fost intonat în mod extraordinar de către tinerii elevi.
Munca lui Mihai Viteazul și visul romanesc s-a împlinit la Alba Iulia asa ca drumul nostru are ca destinație finala Orașul Unirii. Vizita în Cetate a culminat cu Sala Unirii și Statuia lui Mihai Viteazul unde au fost intonate de asemenea cântece patriotice și Imnul National la care elevii au fost intens aplaudați de către numeroși turiști și localnici aflați zona .
Având “misiunea” îndeplinita tinerii au alocat ziua următoare vizitării Muntiilor Apuseni . Ghețarul de la Scărișoara a fost provocarea cea mare dar Galeriile Romane de la Rosia Montana și povestirile cu Valve (spiritele aurului) i-au fascinat pe elevi.
Acesta a fost jurnalul unei excursii în care spiritul romanesc a renăscut, excursie în care acești copii s-au remarcat fiind un grup exemplar din toate punctele de vedere. Dând dovada de curaj au format o echipa puternica care a călătorit din vârful munților pana în străfundul pământului, din Tara Românească pana în Moldova și Transilvania călătorind pe urmele marelui Voievod Mihai Viteazul și refăcând simbolic Unirea, unind tot la modul simbolic capul și trupul voievodului care a pus bazele Statului Roman ei au demonstrat curaj, dragoste de țară și unitate. Gestul a fost unul simbolic dar călătoria lor a arătat foarte clar ca oamenii simplii, indiferent ca sunt romani, sași, secui sau maghiari nu doresc altceva decât o viata în pace și armonie, ca sunt cu toții frați pe acest pământ romanesc.
Mulțumesc organizatorilor și sponsorilor pentru aceasta experiență deosebita care ar fi bine sa fie repetata și organizata și de către alte primarii, sau școli…
De-a lungul istoriei teritoriul Transilvănean a avut puţine momente de libertate şi pace în care să se dezvolte şi să se administreze după propriile puteri. Sub dominaţia romană chiar dacă o mare parte din avuţiile acestui teritoriu au luat drumul Romei, zona noastră a început să înflorească şi să se dezvolte căpătând rangul de Municipiu, dar această perioadă bună nu avea să ţină prea mult…
În jurul anului 270 noile graniţe ale imperiului erau tot mai greu de apărat în faţa atacurilor constante ale dacilor liberi, dar şi ale goţilor şi ale altor popoare migratoare. Pe fondul slăbirii Imperiului Roman, măcinat şi de lupte interne, împăratul Aurelian a hotărât retragerea armatei romane la sud de Dunăre, în acest fel beneficiind de ajutorul unei frontiere naturale greu de trecut, Dunărea.
Politica adoptată de Aurelian a fost una interesantă şi isteaţă în acelaşi timp, dându-şi seama că nu va rezista foarte mult în faţa goţilor, după o victorie, împăratul a luat legătura cu aceştia şi a reuşit să-i transforme în aliaţi, cedându-le Dacia şi oferidu-le statutul de ”federaţi”. Această politică s-a dovedit a fi benefică atât imperiului, care avea în acest fel asigurată frontiera şi sprijin în faţa atacurile celorlalte popoare, cât şi oamenilor care au rămas în continuare să traiască în teritoriul cedat.
Teritoriul cedat paşnic nu a fost distrus, clădirile şi tot ceea ce construise populaţia autohtonă rămânând în picioare, astfel teritoriul deveniind mai atractiv pentru noii stăpâni.
Retragerea romană s-a facut în două etape, prima, între 271 şi 272 din zona de nord a Transilvaniei, iar cea de-a doua, în anul 275 din zona Banatului şi a Olteniei. Zona Văii Mureşului a fost cedată în acest context, iar armata romană s-a retras din Castrul Roman Apulum, rămânând doar o parte din veteranii legiunii, populaţia autohtonă dar şi familiile mixte întemeiate în cei peste 250 de ocupaţie.
Spaţiul dintre zidurile castrului a continuat să fie locuit şi sub ocupaţia goţilor, care au fost succedaţi de către Huni în sec IV, Gepizi în secVI, Slavi în sec VII, Unguri în sec IX , Cumani în sec X şi Tătari în sec XIII.
În perioada cuprinsă între anii 557 şi 800, Avarii au avut un rol important în zona Europei întemeind un imperiu cu centrul în zona Câmpiei Panoniei. Prezenţa lor s-a făcut simţită şi pe teritoriul Transilvaniei, dar despre ei o să vorbim mai mult în articolul următor…
Marele istoric Nicolae Iorga spunea:
„Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.”
Eu ca și ghid de turism, pasionat de istorie, nu ma pot abține sa nu va dezvălui măcar o parte din bogata istorie a meleagurilor în care avem bucuria sa trăim și, sincer, cred ca orașul nostru este binecuvântat cu asa istorie.
Începând cu săptămâna aceasta, în fiecare săptămână , o sa încerc sa va dezvălui câte o pagina de istorie prin intermediul “Orei de istorie”.
De ce “Ora de istorie?” Ora de istorie pentru ca într-un articol scurt o sa cuprindem perioade de timp foarte largi și ne oprim doar asupra celor mai interesante momente pe care încercăm sa le și reținem. Ele vor fi tratate pe înțelesul tuturor, într-un limbaj comun, și speram sa atragă cât mai multi cititori.
Nu pretind a fi un atotștiutor a tot ceea ce s-a întâmplat pe aceste meleaguri și personal cred ca nici istoricii cei mai de seama nu pot sa știe foarte exact tot, dar din cât știu as vrea sa va împărtășesc și dumneavoastră și acolo unde credeți ca greșesc, vă rog nu ezitați sa va expuneți părerea.
Așadar, dragi prieteni, iubitori de istorie, vinerea viitoare va aștept la prima ora de istorie: “Primele urme de viata pe valea Mureșului”
Dan Chindriș – Ghid autorizat